O carte deschisă seara, câteva pagini citite în drum spre serviciu sau o jumătate de oră rezervată lecturii în weekend pot însemna mai mult decât o simplă formă de relaxare. O analiză recentă a cercetărilor din domeniu sugerează că lectura de plăcere este asociată cu reducerea stresului, o stare psihică mai bună și menținerea funcțiilor cognitive odată cu înaintarea în vârstă.
Cercetători de la University of Cambridge și The Queen’s Reading Room au analizat rezultate provenite din mai multe tipuri de cercetări, de la sondaje și studii desfășurate pe perioade lungi până la teste cognitive și investigații de neuroimagistică. În ansamblu, datele indică o legătură între obiceiul de a citi și mai multe beneficii pentru sănătatea mintală și cognitivă. Există însă o precizare importantă: o mare parte dintre cercetări identifică asocieri și nu demonstrează că lectura este cauza directă a efectelor observate.
Câteva minute petrecute cu o carte pot schimba starea de spirit
Una dintre cele mai interesante observații prezentate în analiza cercetătorilor privește stresul. Un sondaj citat în lucrare a asociat numai șase minute de lectură cu o reducere de 68% a nivelului de stres. Procentul nu trebuie interpretat însă ca o garanție că orice persoană va experimenta aceeași scădere după exact șase minute.
Lectura pare să fie oricum una dintre activitățile către care oamenii se îndreaptă atunci când vor să se detașeze de problemele cotidiene. Într-un sondaj realizat pe mai mult de 4.000 de adulți, 38% dintre participanți au indicat cititul drept principala lor metodă de relaxare.
Pentru unii, cartea reprezintă și o formă de confort. Aproximativ 35% dintre respondenți au indicat cărțile în acest sens, un procent mai mare decât cel al persoanelor care au ales un pahar de vin sau o baie fierbinte. Datele provin din sondaje și descriu preferințele și experiențele participanților, fără să demonstreze un efect medical direct al lecturii.
Lectura ar putea influența și modul în care îi înțelegem pe ceilalți
Atunci când citim, urmărim personaje, emoții, conflicte și situații care pot fi foarte diferite de propriile noastre experiențe. Cercetările analizate sugerează că această activitate ar putea avea legătură și cu felul în care percepem emoțiile și perspectivele altor persoane.
Aproape două treimi dintre cititorii incluși într-un sondaj au declarat că lectura îi ajută să înțeleagă mai bine sentimentele celorlalți. Jumătate dintre participanți au spus că au devenit mai deschiși față de opinii și convingeri diferite de ale lor.
Cititul poate căpăta și o dimensiune socială. Într-un program de lectură în grup la care au participat aproape 2.000 de persoane, aproape trei sferturi dintre acestea au declarat că activitatea a avut un efect pozitiv asupra stării generale de bine, iar peste 40% au spus că s-au simțit mai conectați cu oamenii din jur.
Cercetările au găsit asocieri interesante la persoanele în vârstă
Unul dintre motivele pentru care oamenii de știință sunt interesați de lectură este posibilul său rol în menținerea activității cognitive pe măsură ce îmbătrânim.
Într-un studiu care a inclus 801 persoane cu vârsta de cel puțin 65 de ani, participanții au fost urmăriți, în medie, aproximativ patru ani și jumătate. Activitățile cognitive, printre care citirea cărților, ziarelor și revistelor, au fost asociate cu un risc cu 33% mai mic de boală Alzheimer în perioada analizată.
O altă cercetare, desfășurată pe 469 de persoane cu vârsta de cel puțin 75 de ani, a găsit o asociere între lectură și un risc cu 35% mai mic de demență pe parcursul unei monitorizări de aproximativ cinci ani.
Aceste cifre nu înseamnă că cititul reduce în mod garantat riscul de Alzheimer sau demență cu aceste procente. Studiile observaționale nu pot exclude complet influența altor factori. Persoanele care citesc frecvent pot avea și alte obiceiuri, condiții sociale sau caracteristici care contribuie la diferențele observate.
Cititul ar putea contribui la rezerva cognitivă
Pe măsură ce îmbătrânim, creierul trece prin numeroase schimbări. Un concept important în acest context este rezerva cognitivă, care descrie, în termeni simpli, capacitatea creierului de a face față schimbărilor produse de vârstă sau de anumite boli.
Educația este unul dintre factorii asociați în mod tradițional cu o rezervă cognitivă mai mare. Cercetările analizate sugerează însă că activitățile intelectuale desfășurate pe parcursul vieții ar putea conta, de asemenea.
Un studiu realizat pe aproape 2.000 de adulți de peste 64 de ani, urmăriți timp de 14 ani, a găsit o asociere între cititul frecvent și un declin cognitiv mai lent. Interesant este că legătura a fost observată indiferent de nivelul educațional al participanților.
Lectura are în acest context un avantaj practic: poate fi continuată până la vârste înaintate și nu necesită neapărat echipamente, condiție fizică sau investiții importante.
Obiceiul de a citi din copilărie a fost asociat cu diferențe observabile la adolescență
Legătura dintre lectură și dezvoltarea creierului nu apare doar în studiile realizate pe persoane în vârstă.
O cercetare bazată pe datele a peste 10.000 de adolescenți a arătat că participanții care începuseră să citească de plăcere de la vârste mici prezentau ulterior rezultate mai bune în ceea ce privește atenția și mai puține probleme comportamentale și de sănătate mintală.
Aceștia dormeau, în medie, mai mult și petreceau mai puțin timp în fața ecranelor. Investigațiile de imagistică cerebrală au identificat și diferențe în regiuni implicate în limbaj, controlul executiv, reglarea emoțiilor și cogniția socială.
Asocierile au rămas prezente chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul factori precum veniturile familiei și nivelul de educație al părinților. Totuși, nici aceste rezultate nu permit concluzia că lectura este singurul element responsabil pentru diferențele observate.
O carte nu este un tratament și nici o garanție împotriva demenței
Rezultatele sunt promițătoare, dar trebuie privite în limitele cercetărilor existente. Noua lucrare reunește informații obținute prin metode diferite, iar o parte dintre studii se bazează inclusiv pe răspunsurile oferite de participanți despre propriile obiceiuri.
Nu este clar nici dacă o persoană care începe să citească frecvent la 50 sau 60 de ani va obține aceleași efecte asociate cu lectura începută în copilărie.
Cercetătorii nu susțin nici că cititul poate preveni boala Alzheimer sau că poate înlocui tratamentul în cazul problemelor de sănătate mintală. Datele disponibile indică însă în mod repetat o asociere între lectura de plăcere și niveluri mai mici de stres, o stare generală de bine mai bună și menținerea activității cognitive.
Privit astfel, cititul rămâne unul dintre acele obiceiuri simple care pot fi integrate ușor în viața de zi cu zi. Nu trebuie să existe neapărat un obiectiv de o carte pe săptămână sau un număr fix de pagini. Câteva momente în care telefonul este lăsat deoparte în favoarea unei cărți pot transforma lectura într-o rutină plăcută și, potrivit cercetărilor analizate, într-o formă accesibilă de stimulare cognitivă.
Sursa foto + text: csid.ro
