Propunerea de reorganizare administrativă a României provoacă tensiuni între partidele politice, înainte ca un proiect oficial să ajungă în Parlament. Ideea reducerii numărului de județe și a comasării localităților mici, susținută de reprezentanți ai PSD, a stârnit reacții puternice din partea UDMR. Liderii formațiunii consideră că o asemenea schimbare ar putea afecta autonomia comunităților locale și drepturile minorității maghiare.
Discuțiile au devenit tot mai aprinse după apariția unor scenarii care prevăd reducerea celor 41 de județe la aproximativ 15 unități administrative. Deși nu există deocamdată un proiect legislativ definitivat, reprezentanții UDMR avertizează că nu vor accepta o reorganizare impusă de la București, fără consultarea locuitorilor.
UDMR acuză PSD că tratează superficial o reformă cu efecte majore
Anna Horváth, vicepreședinta executivă a UDMR responsabilă de administrația locală, a criticat public ideile promovate de social-democrați. Într-o declarație acordată publicației maghiare Index, aceasta a susținut că abordarea PSD este lipsită de responsabilitate și că reorganizarea teritorială nu poate fi decisă în grabă.
Reprezentanta UDMR a afirmat că reforma administrației este un proces complex, care necesită analize economice, demografice și sociale, dar și consultări cu autoritățile locale și cu populația.
Potrivit acesteia, schimbarea granițelor administrative nu ar trebui să urmărească exclusiv reducerea cheltuielilor bugetare. O asemenea decizie poate influența accesul cetățenilor la instituții, dezvoltarea localităților și reprezentarea comunităților în structurile administrative.
Anna Horváth a precizat că UDMR nu respinge ideea modernizării administrației, însă consideră că soluțiile trebuie construite împreună cu autoritățile locale, nu impuse prin decizii politice luate la nivel central.
PSD analizează reducerea numărului de județe de la 41 la 15
Una dintre cele mai importante propuneri discutate în PSD îi aparține europarlamentarului Dragoș Benea, vicepreședinte al partidului și coordonator al grupului de lucru pentru reforma administrativă.
Acesta a avansat ideea reorganizării județelor după modelul celor 15 circumscripții teritoriale ale Curților de Apel. Aplicarea unei asemenea variante ar presupune reunirea mai multor județe actuale în structuri administrative de dimensiuni mai mari.
Printre exemplele vehiculate se numără comasarea județelor Timiș și Caraș-Severin, reunirea județelor Constanța și Tulcea, precum și formarea unor unități administrative comune pentru Iași și Vaslui sau Suceava și Botoșani.
Alte scenarii discutate public vizează județele Brașov și Covasna, respectiv Harghita și Mureș.
Aceste variante nu reprezintă însă o hartă oficială a viitoarei organizări administrative. Până în prezent, nu a fost adoptată o decizie politică definitivă, iar conducerea PSD a precizat că propunerile trebuie analizate înainte de a fi transformate într-un proiect legislativ.
Social-democrații care susțin reorganizarea consideră că județele mai mari ar putea administra mai eficient resursele financiare, ar avea o capacitate mai bună de atragere a fondurilor europene și ar putea reduce costurile aparatului administrativ.
Județele Harghita și Covasna, în centrul nemulțumirilor UDMR
Una dintre principalele preocupări ale UDMR este legată de viitorul județelor în care comunitatea maghiară reprezintă o parte importantă a populației.
În cazul unor comasări precum Harghita cu Mureș sau Covasna cu Brașov, proporția populației maghiare în noile unități administrative s-ar putea modifica semnificativ.
Liderii UDMR susțin că o asemenea schimbare ar putea avea consecințe asupra reprezentării politice și asupra exercitării unor drepturi lingvistice în administrația publică.
Anna Horváth a transmis că formațiunea nu va susține proiecte care ar reduce ponderea comunităților maghiare în noile structuri teritoriale și ar putea afecta drepturile acestora.
Reprezentanții partidului atrag atenția că reorganizarea administrativă trebuie să țină cont de realitățile istorice, geografice și etnice ale fiecărei regiuni.
În opinia lor, simpla reunire a unor județe pe criterii financiare sau demografice nu garantează o administrație mai eficientă.
Comasarea comunelor mici provoacă alte controverse
Reforma propusă de PSD nu vizează doar județele, ci și localitățile cu populație redusă.
În discuțiile politice au fost avansate mai multe praguri demografice pentru comasarea comunelor. Inițial, a fost menționată limita de 1.500 de locuitori, ulterior fiind vehiculate variante de 3.000 și chiar 5.000 de locuitori.
Aplicarea unor asemenea criterii ar putea modifica radical organizarea administrației locale, în special în mediul rural.
UDMR critică lipsa unei fundamentări clare pentru aceste praguri și susține că numărul locuitorilor nu poate reprezenta singurul criteriu de evaluare.
O comună cu o populație redusă poate avea o situație financiară stabilă, în timp ce o localitate mai mare poate întâmpina dificultăți în administrarea bugetului.
De asemenea, distanțele dintre sate, relieful și infrastructura de transport pot influența accesul oamenilor la serviciile publice. În regiunile montane, de exemplu, comasarea unor localități aflate la distanțe mari ar putea îngreuna relația cetățenilor cu administrația.
Kelemen Hunor cere referendumuri înaintea oricărei comasări
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a intervenit în dezbaterea privind reforma administrativă și a cerut ca locuitorii să aibă un cuvânt decisiv în eventualele modificări teritoriale.
Liderul formațiunii consideră că reorganizarea comunelor și a județelor trebuie precedată de consultări și referendumuri locale.
Acesta a avertizat că o reformă realizată fără acordul comunităților poate produce mai multe probleme decât cele pe care încearcă să le rezolve.
Kelemen Hunor a discutat subiectul inclusiv cu reprezentanți ai administrațiilor locale, pentru a înțelege consecințele pe care comasarea le-ar putea avea asupra comunelor mici.
În opinia sa, modernizarea administrației ar trebui să urmărească simplificarea procedurilor și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor, nu doar reducerea numărului de primării.
UDMR susține că există soluții prin care localitățile pot colabora și își pot administra mai eficient resursele, fără să își piardă automat statutul administrativ.
UDMR amenință că va folosi toate mijloacele parlamentare pentru blocarea reformei
Nemulțumirile formațiunii au fost exprimate și de liderii grupurilor parlamentare UDMR.
Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a criticat ideea adoptării unei reforme administrativ-teritoriale prin angajarea răspunderii Guvernului, considerând că o schimbare de asemenea amploare necesită o dezbatere parlamentară reală.
La rândul său, Turos Lóránd, liderul senatorilor UDMR, a atras atenția că localitățile nu pot fi evaluate exclusiv prin numărul locuitorilor sau prin cheltuielile administrative.
Reprezentanții formațiunii au avertizat că vor utiliza instrumentele parlamentare disponibile pentru a se opune unei reorganizări considerate dăunătoare.
UDMR a luat în calcul inclusiv susținerea unei moțiuni de cenzură în cazul în care Guvernul ar încerca să promoveze reforma prin angajarea răspunderii.
Poziția partidului este că schimbările teritoriale trebuie să fie rezultatul unui proces de negociere și consultare, nu al unei decizii adoptate rapid pentru atingerea unor obiective bugetare.
UDMR propune colaborarea între primării în locul desființării localităților
În locul comasărilor obligatorii, reprezentanții UDMR susțin dezvoltarea unor mecanisme de cooperare între administrațiile locale.
O asemenea abordare ar permite comunelor să gestioneze împreună anumite servicii, investiții sau proiecte de infrastructură, păstrându-și în același timp identitatea administrativă.
Anna Horváth a amintit că fostul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila, a elaborat anterior un concept bazat pe stimulente financiare pentru colaborarea dintre localități.
Potrivit reprezentanților UDMR, experiența ultimelor decenii arată că autonomia administrativă a contribuit în numeroase cazuri la dezvoltarea infrastructurii și la atragerea investițiilor.
Formațiunea consideră că eliminarea unor primării nu garantează automat economii semnificative și că trebuie analizate inclusiv costurile reorganizării.
În același timp, susținătorii comasărilor argumentează că fragmentarea administrativă poate îngreuna gestionarea investițiilor și poate menține cheltuieli de funcționare ridicate în localitățile cu venituri proprii reduse.
Reforma administrativă ar putea fi pregătită până în martie 2027
Potrivit calendarului discutat în PSD, grupul de lucru coordonat de Dragoș Benea ar urma să pregătească propunerile de reorganizare până în martie 2027.
Una dintre variantele analizate prevede aplicarea noii structuri administrative în 2028, astfel încât viitoarele alegeri locale să se desfășoare potrivit unei organizări teritoriale modificate.
Totuși, acest calendar nu este definitiv, iar schimbările propuse ar necesita parcurgerea etapelor legislative și respectarea cerințelor constituționale aplicabile.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a precizat că ideea reducerii numărului de județe a fost avansată de Dragoș Benea și că nu exista, la momentul declarațiilor sale, o decizie oficială a partidului.
De asemenea, reprezentanți ai administrației locale au cerut ca eventualele modificări să fie discutate cu primarii și consiliile județene înainte de stabilirea formei finale.
Disputa dintre PSD și UDMR arată că reforma administrativ-teritorială se anunță unul dintre cele mai dificile subiecte politice ale perioadei următoare. Dincolo de economiile bugetare invocate de susținători, reorganizarea ar putea modifica profund relația dintre cetățeni și administrație, iar obținerea unui acord politic și social rămâne o provocare majoră.
Sursa foto + text: libertatea.ro
