Îmbătrânirea este adesea privită ca un proces lent și constant, însă cercetările din ultimii ani conturează o imagine mai complexă. Organismul pare să treacă prin anumite perioade în care modificările biologice se accelerează, iar efectele pot deveni mai ușor de observat. Printre pragurile identificate în diferite studii se numără vârstele de aproximativ 44, 50 și 60 de ani.
Aceste descoperiri ar putea explica de ce unele persoane constată, într-o perioadă relativ scurtă, că se recuperează mai greu după efort, acumulează mai ușor kilograme sau observă schimbări ale stării generale de sănătate.
În jurul vârstei de 44 de ani apar primele schimbări importante
Un studiu realizat de cercetătorii de la Stanford Medicine și publicat în Nature Aging a analizat mii de molecule și microorganisme din organismul adulților cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani.
Rezultatele au indicat două perioade în care schimbările au fost mai pronunțate: în jurul vârstei de 44 de ani și la începutul decadei de 60 de ani. Cercetătorii au observat că multe dintre modificările moleculare și ale microbiomului nu s-au produs într-un ritm constant.
În jurul vârstei de 44 de ani au fost identificate schimbări legate de metabolismul lipidelor, alcoolului și cofeinei, dar și de piele și musculatură. Acest lucru nu înseamnă însă că fiecare persoană va resimți aceleași transformări exact la această vârstă.
Pragul de 50 de ani, o altă perioadă sensibilă
O cercetare diferită, realizată de oameni de știință de la Academia Chineză de Științe, a analizat peste 12.000 de proteine din țesuturi și probe de sânge provenite de la persoane cu vârste între 14 și 68 de ani.
Potrivit rezultatelor prezentate de CSID, în jurul vârstei de 50 de ani ritmul unor procese asociate îmbătrânirii biologice devine mai accentuat. Vasele de sânge s-au numărat printre structurile în care cercetătorii au identificat schimbări importante, unele dintre acestea fiind asociate cu afecțiunile cardiovasculare și metabolice.
Ce se întâmplă după 60 de ani
Al doilea val important identificat de echipa Stanford apare în jurul vârstei de 60 de ani. În această etapă au fost observate modificări ale moleculelor asociate cu funcția imunitară, metabolismul carbohidraților, funcția renală și sănătatea cardiovasculară.
Descoperirea poate oferi indicii despre motivul pentru care riscul anumitor afecțiuni asociate vârstei nu crește întotdeauna perfect liniar.
Cercetătorii subliniază însă că studiile descriu tendințe observate la nivelul grupurilor analizate. Ele nu stabilesc niște „termene-limită” biologice valabile pentru fiecare om.
Stilul de viață rămâne important
Faptul că există perioade cu schimbări biologice mai intense nu înseamnă că îmbătrânirea poate fi oprită. În schimb, stilul de viață poate influența sănătatea pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Activitatea fizică regulată, inclusiv exercițiile pentru menținerea masei musculare, alimentația echilibrată, somnul suficient, limitarea alcoolului și monitorizarea unor indicatori precum tensiunea arterială, glicemia și colesterolul rămân măsuri importante de prevenție.
Noile cercetări schimbă astfel perspectiva clasică asupra îmbătrânirii: organismul se transformă permanent, dar anumite etape ale vieții par să aducă valuri mai intense de schimbări biologice, în special în jurul vârstei de 44 de ani și la începutul decadei de 60 de ani.
Sursa foto + text: csid.ro
