Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante decizii pentru protejarea sănătății, însă plămânii nu revin instantaneu la starea unei persoane care nu a fumat niciodată. O nouă cercetare arată că unele dintre modificările provocate de țigări se pot diminua după abandonarea fumatului, în timp ce altele pot persista la nivelul anumitor celule pulmonare.
Descoperirea ar putea explica, cel puțin parțial, de ce foștii fumători continuă să prezinte un risc mai ridicat de boli precum cancerul pulmonar și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) comparativ cu persoanele care nu au fumat niciodată.
Cercetătorii au analizat peste 100.000 de celule pulmonare
Studiul realizat de cercetători de la Universitatea McGill și publicat în Translational Research a analizat date provenite din trei cercetări anterioare.
În total, au fost incluse probe de la 21 de persoane: nouă care nu fumaseră niciodată, cinci fumători activi și șapte foști fumători. Cercetătorii au analizat activitatea moleculară a peste 100.000 de celule, reprezentând mai mult de 40 de tipuri de celule pulmonare.
Prin această metodă, oamenii de știință au putut observa diferențele dintre celulele celor trei categorii și modul în care renunțarea la țigări influențează procesele moleculare din plămâni.
Unele celule își revin după renunțarea la țigări
Rezultatele arată că abandonarea fumatului permite recuperarea unor funcții afectate de expunerea la fumul de țigară.
În cazul celulelor epiteliale alveolare de tip 1, implicate în structura alveolelor și schimbul de gaze, dereglările identificate în anumite căi moleculare la fumători nu mai erau prezente la foștii fumători analizați.
Și în cazul anumitor macrofage – celule ale sistemului imunitar care au un rol important în apărarea plămânilor – renunțarea la fumat a redus unele dintre modificările asociate prezentării antigenelor.
Aceste rezultate oferă indicii că plămânul are o anumită capacitate de recuperare după încetarea expunerii la fumul de țigară.
Alte modificări pot persista
Recuperarea nu pare însă să fie completă în toate tipurile de celule.
Cercetătorii au identificat la foștii fumători modificări ale activității unor gene implicate în structura țesuturilor, funcția sistemului imunitar și sănătatea vaselor de sânge.
Un rezultat interesant a fost observat în anumite celule capilare pulmonare. La foștii fumători au fost identificate dereglări ale unor gene asociate angiogenezei – procesul prin care sunt formate noi vase de sânge – și joncțiunilor dintre celule.
Plămânii foștilor fumători pot păstra o „semnătură” moleculară
Analiza sugerează că renunțarea la fumat nu înseamnă pur și simplu revenirea tuturor celulelor la profilul întâlnit la persoanele care nu au fumat niciodată.
În anumite celule, foștii fumători au prezentat caracteristici moleculare distincte atât de cele ale fumătorilor activi, cât și de cele ale nefumătorilor.
Această „semnătură” biologică ar putea contribui la înțelegerea motivului pentru care riscul unor afecțiuni pulmonare rămâne mai ridicat o perioadă după renunțarea la țigări.
De ce foștii fumători nu au imediat același risc precum nefumătorii
Fumatul afectează plămânii prin numeroase mecanisme, de la inflamație și deteriorarea țesuturilor până la modificarea răspunsului imun.
Odată ce expunerea la fumul de țigară încetează, organismul începe procesele de recuperare. Riscurile pentru sănătate se reduc în timp, însă unele dintre efectele acumulate de-a lungul anilor nu dispar imediat.
Tocmai persistența unor modificări moleculare ar putea reprezenta una dintre explicațiile biologice pentru vulnerabilitatea observată la foștii fumători. Cercetarea actuală nu demonstrează însă că fiecare modificare identificată provoacă direct BPOC sau cancer pulmonar.
Studiul ar putea contribui la dezvoltarea unor noi tratamente
Înțelegerea celulelor care se recuperează și a celor care păstrează modificări după renunțarea la fumat ar putea avea implicații pentru cercetările viitoare.
Oamenii de știință speră ca identificarea mecanismelor care rămân afectate să contribuie, în timp, la dezvoltarea unor terapii capabile să reducă riscurile pulmonare persistente ale foștilor fumători.
Rezultatele trebuie însă interpretate cu prudență. Analiza a inclus numai 21 de persoane, dintre care șapte foști fumători, chiar dacă numărul de celule examinate a fost foarte mare. Sunt necesare cercetări suplimentare, pe grupuri mai numeroase, pentru confirmarea concluziilor.
Renunțarea la fumat rămâne esențială
Faptul că anumite efecte pot persista nu înseamnă că renunțarea la țigări nu mai aduce beneficii. Dimpotrivă, cercetarea arată că unele dintre modificările produse de fumat se atenuează sau chiar se normalizează după abandonarea acestui obicei.
În plus, datele din studii ample arată că renunțarea la fumat reduce în timp riscul de cancer, inclusiv pe cel de cancer pulmonar. Beneficiile apar indiferent de vârsta la care o persoană abandonează țigările, deși renunțarea cât mai devreme oferă un avantaj mai mare.
Prin urmare, mesajul cercetătorilor nu este că efectele fumatului sunt inevitabil permanente, ci că recuperarea plămânilor este un proces complex și diferă de la un tip de celulă la altul. Renunțarea la fumat reduce expunerea continuă la substanțele toxice și rămâne una dintre cele mai eficiente măsuri pentru diminuarea riscului de boli pulmonare.
Sursa foto + text: csid.ro
